Acasă » jurnalism » Jurnalistul, cainele de paza al societatii sau cainele cu botnita?

Jurnalistul, cainele de paza al societatii sau cainele cu botnita?

ec13b59b10634ff5172f8d775b84a8beInsulta si calomnia au fost reintroduse in Codul Penal de catre Parlament in 13 iunie 2013, dupa un joc de roluri si schimburi de pareri in fiecare an.

Raspundere civica sau penala in cazul insultei si calomniei? Aceasta este intrebarea care se pune.

 

Cainele de paza al societatii este in lesa?

Conform articolului 50 din Constitutie „Cenzura de orice fel este interzisa” si „nicio publicatie nu poate fi suprimata”(aici se pune problema si din perspectiva unei persoane fizice, adica a unui jurnalist, colaborator sau angajat), iar in pararel intervine „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine”. Asadar legea ofera posibilitatea liberei expresii insa cu impunerea unei limite.

In Romania postdecembrista, care aspira si incearca timp  de 24 de ani democratizarea, acest tip de actiune o apropie mai mult de tipul de legislatie al Rusiei. Daca privim obiectiv situatia in secolul 21, dupa 64 de ani de la semnarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, acest tip de implementari ne repartizeaza in perioada comunista. In urma unei analize realiste a situatiei constatam ca in Romania astfel de masuri sunt necesar de implementat, intrucat nu avem o constiinta civica dezvoltata. Am intrat in Uniunea Europeana insa in acest moment tara noastra nu este una democratica, suntem pe locul 11 in topul coruptiei din Europa, romanul nu a invatat sa fie deontologic, desi avem din ce in ce mai multe drepturi, un cod etic de orice natura inseamna o restrangere a drepturilor. Proastele obiceiuri nu se pierd, coruptia a intrat in sangele romanilor, este prezenta pe pamanturile romanesti inca de pe vremea lui Carol, cand se oferea ceva la schimb contra unor bunuri (nr. Lucian Boia „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”). Din pacate noi nu am invatat sa fim etici, insa am pornit pe acest drum.

ee552f45c8b1c32c6ff7cdfdecca0287

Foto: NC State’s Free Expression Tunnel, cunoscut si ca Freedom of Expression Tunnel. Sursa: ncsu.edu

Din perspectiva jurnalistica, raspunderea civila este una prea usoara pentru constiinta romaneasca. Pentru ca presa din Romania este dominata politic, trusturile de presa sunt finantate de fapt de niste grupuri de interese care sunt si in spatele sau cel putin in gratiile partidelor politice,  excludem TVR, care este dominat in functie de partidul de la Putere. Jurnalistul este astfel constrans sa fie subiectiv, in cazul in care beneficiile materiale primite ii asigura un venit mediu lunar. Astfel, este fortat de imprejurari iar constiinta civica cedeaza in astfel de circumstante. In tari dezvoltate, jurnalistul are mai multe drepturi, insa si pentru ca societatea i-a impus o deontologie, si il pedepseste dur cand este cazul.

In perioada alegerilor liderii politici isi scot din dotare arsenalul de metode ortodoxe sau mai putin ortodoxe, totul in  interesul cresterii procentajului electoral. De multe ori, aici intervin cele doua cauze discutate, insulta si calomnia. Acestea tin de domeniul public, insa o a doua varianta ar fi cea personala, in care nevoia de razbunare se afiseaza in mass-media, o dovada de imoralitate.

Insulta şi calomnia erau incriminate, săvârşirea lor fiind sancţionată prin Codul Penal, la zona Infracţiuni contra demnităţii, conform  Art. 205. Conform acestuia insulta este: Atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepseşte. Art. 206. Calomnia – Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public, se pedepseşte.

Aici trebuie sa povestesc  putin despre scandalul Gadea-Plesu. Una din prezentarile mele in cadrul facultatii a fost „libertatea de exprimare” unde am avut nevoie de un studiu de caz, si mi-am ales conflictul dintre jurnalistul Mihai Gadea si scriitorul Andrei Plesu. 11 martie, la emisiunea „Sinteza Zilei”, Gadea impreuna cu invitatii din platou il acuza pe Plesu, in lipsa acestuia, ca ar fi fost o „sluga” a tuturor regimurilor de dupa 1989. Într-o avalanşă a calomniei şi a atacului la persoană, Mihai Gâdea şi Mugur Ciuvică au folosit un limbaj insultător, absolut inadmisibil, la adresa profesorului Andrei Pleşu. In naivitatea mea, am pornit de la premiza ca un jurnalist, oricat de important este el nu ii poate egala valoarea si implicit nu ii poate devaloriza ideile unui istoric si important personaj al literaturii romane precum Plesu. O data cu evolutia documentarii despre caz am constatat ca lucrurile nu stau chiar atat de inclinate in balanta in zona filozofului. Am descoperit ca scandalul a pornit de la unele articole ale cunoscutului scriitor in Adevarul, in care jurnalistul era defaimat impreuna cu Antena 3.  I-am „rasfoit” CV-ul si am mi-am actualizat niste lucrurile de care uitasem: consilier prezidential  in perioada Traian Basescu, 2004-2005; Membru al Consiliului National pentru Cercetarea Arhivelor Securitătii in perioada 2000-2004.

adevarul

Scandalul i-a periclitat imaginea directorului Antena 3, la o simpla cautare pe Google cu numele lui, al treilea articol atentioneaza
asupra acestui scandal, o pata pe reputatie. Revista 22 a organizat un apel de solidaritate, impotriva jignirilor din cadru emisiunii „Sinteza Zilei”, din 11 martie,  ca ar fi fost o „sluga” a tuturor regimurilor de dupa 1989. Într-o avalanşă a calomniei şi a atacului la persoană, Mihai Gâdea şi Mugur Ciuvică au folosit un limbaj insultător la adresa profesorului Andrei Pleşu.

S-a pus problema cum as fi gandit strategia de PR in cazul acestui conflict, iar ideea era ca directorul Antena 3 sa il invite pe directorul fondator Dilema Veche si sa isi ceara scuze in direct.

Deci, libertatea de exprimare, drept care “”cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontier” este respectata in Romania sau nu este? In principal, pentru a respecta ceva, trebuie sa cunosti acel lucru, ceea ce in tara noastra, nu este inca valabil. Cum putem face acest lucru din moment ce liderii nostri politici declara ceva iar a doua azi se scuza spunand ca a fost o gluma?

Situatia este asemanatoare frazei rostite de  Coluche: exista doua tipuri de justitie; aveti avocatul care cunoaste bine legea si avocatul care il cunoaste bine pe judecator.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s