Din moment ce privesti Romania dintr-o perspectiva obiectiva, vei observa o tara frumoasa, singura combinatie unica intre Orient si Occident. Avem romani cu care sa ne mandrim, Herta Muller, Emil Cioran, Constantin Brancusi si multi altii sunt cei care reusesc sa ne faca sa spunem mai usor „sunt roman”.
Bineinteles, tara noastra este una dintre cele mai sarace din Europa, am avut ghinionul sa fim puternic impregnati de comunism. Suntem o tara marginala, intr-un colt de continent. Da, stiu, plina de tigani iar oamenii nu au posibilitati materiale. Insa ceea ce multi nu stiu este ca Romania este o tara frumoasa, iar orice strain care o viziteaza nu are cum sa nege acest lucru. Problema principala este „faima” tarii. O imagine proasta. Deci, mai avem mult de muncit. Nu este de ajuns sa avem un centru istoric de poveste, ci trebuie sa oferim mai mult pentru ca in ochii celorlalti suntem la un nivel prea jos. S-a format un stereotip despre Romania, privita precum o tara fost-comunista. Multi nu realizeaza ca acest termen trebuie actualizat.
De multe ori m-am intrebat de ce alte tari sunt apreciate pentru lucruri cu care noi suntem familiarizati. De ce Transfagarasean sau Transalpina nu sunt apreciate la adevarata lor valoare. Desi un drum cu masina in tara noastra se transforma intr-un safari occidental, aici se gaseste 65% din terenul impadurit din Europa.
Mi-am pus problema de ce atunci cand se realizeaza un documentar in India oamenii saraci de acolo, care umbla desculti si mananca cu mana sunt descrisi pitoresc, cu un aer natural. In timp ce romanii sunt descrisi simplu „tigani murdari”. Si rromi au farmecul lor. Lasand la o parte imaginea negativa care o aduc tarii, in Spania tiganii spanioli sunt apreciati. In partea de Sud a Frantei, in zona influentata de spanioli dansurile tiganesti sunt considerate artistice. Am realizat ca orice lucru are mai multe fete. Conteaza din ce perspectiva il privesti si cu cata ingaduinta.